SPUNE-MI CUM MERGI CA SĂ-ȚI SPUN CINE EȘTI!


mersul-este-fizionomia-corpului

Într-un acces de boală, mi-am făcut timp să scriu despre un subiect ce m-a cucerit demult. Pentru asta, am apelat la Honoré de Balzac. 

Balzac are o carte intitulată „Patologia vieții sociale”. Poate ai auzit de ea, poate nu. Poqte o ai în bibliotecă, poate nu. Dar ce este de memorat în acest univers al patologiei sociale cuprinde și mersul. Cum mergi, cum te miști, cum ți se mișcă rochia sau fusta pe tine etc.

„Poți cunoaște spiritul unei doamne de îndată ce i-ai trecut pragul”.

„Mersul este fizionomia corpului”.

„Îngrijirea este condiția sine qua non a eleganței”. 

Toate cele de mai sus au legătură cu prostituarea caracterului, cu „sentimentul vieții elegante”, dar și cu „omul fără ocupație își va guverna deci întotdeauna semenii: după ce a cercetat, după ce a scormonit lucrurile, îi vine poftă SĂ JOACE OAMENI”. 

O bădărănie caracterială poate fi aparent salvată de gesturi de bine. Nu tot binele este aidoma întruchipării bunului mers în viață a lucrurilor. În schimb, din felul în care calci, apeși pământul și îl lași sub tine, în urma ta, se pot concluziona aspecte de patologie a vieții sociale. Speculațiile au fost întărite și demonstrate de metodologii calitative și cantitative. Nu departe, legat de cap/craniu avem frenologia (cu plusurile și minusurile ei). 

„Când depășești moda, te transformi în caricatură”. 

„Omul cu bun-gust trebuie întotdeauna să știe să reducă nevoia la simplu”.

„Eleganța muncită este, față de adevărata eleganță, așa cum este o perucă față de părul natural. (…) Viața elegantă nu exclude nici gândirea, nici știința; ci le consacră”.

Mersul apăsat este mersul colericului. Mersul colericului este mersul furiosului. Mersul furiosului este mersul mâniosului. Mersul mâniosului este mersul privirii, al glasului și al respirației dimpreună. Toate sunt identice, cu atât mai mult cu cât „omului nu i-a fost dat să poată veghea în același timp asupra acestor patru expresii diferite și simultane ale gândirii”. Altfel spus, „Cunoaște-te pe tine însuți!” se metamorfozează în „Cunoaște-ți mersul ca să știi cine ești!”.

Dacă ești clinician și ești atent la detalii, vei înțelege că patologia/psihopatologia vieții sociale este mult mai aproape decât îți poți imagina. Că te găsești într-un mare „tratat de excitante moderne”. Mai mult, că te afli într-un permanent continuum normalitate – anormalitate.  

office@alinles.ro 

Anunțuri

2 comentarii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s