OFERA CRIMINOLOGIA POSIBILE RASPUNSURI INTEGRATIVE LA REALITATEA ZILEI?


Criminologia respectabila este criminologia care rezoneaza la ceea ce se intampla in strada si are un cuvant de spus. Din pacate, in Romania criminologia este vazuta ca un turn de fildes la care putini au acces pentru simplul motiv ca cei mai multi dintre criminologi sunt, si raman, doar autori de carti. Pentru ca nu este incurajata, criminologia din carti ramane adesea la stadiul de hartie. 

Criminologia in Romania este, pentru moment, vagonul numarul 4,5,6 si urmatoarele de dupa locomotiva: Dreptul penal si Dreptul procesual penal. Din acest considerent, Dreptul penal si cel procesual penal „fura” imaginea vie a Criminologiei care ar trebui, in aceste momente ca marsurile din orasele tarii, sa existe ca un far. Nu se intampla acest lucru, iar latura umana a Criminologiei ramane, adesea, legata doar de tematica criminalilor in serie, delincventei juvenile samd.

Criminologia americana nu este rupta de social. Fara a forta nota, cred ca prin miscarea din strada a membrilor societatii in ceea ce priveste moartea si ranirea celor din „Colectiv”, s-a activat un soi de determinism cultural care vine sa arate, paradoxal, raportul dintre criminalitate si cultura. Pentru ca aceasta devianta si, implicit, delincventa a patronilor clubului, de a fenta legea, imbraca forma unei „adaptari inverse” (Stanoiu, 2006) care interiorizeaza norme si valori opuse celor dominante. Mai mult, daca as indrazni sa duc la extrema teoria lui Thrasher care făcea parte din Școala de la Chicago a anilor ’20-’30, cei trei conducatori de club ar reprezenta „banda”.

Criminologia franceza este una speciala pentru mine, daca ma intrebati. Scoala de la Lyon, cu Lacassagne, Tarde si Manouvrier au aratat ca rolul determinant in geneza criminalitatii este mediul social. Gabriel Tarde, insa, iese in evidenta cu ceva la care subsemnez: 

„Caracteristic pentru ansamblul conceptiei sale este recunoasterea unui determinism psihologic al faptelor de constiinta in etiologia actului infractional, fara insa sa excluda si alte influente” (2006).

Sistemul suntem noi si constiintele noastre, afirmam deunazi. Mai mult, determinismul psihologic instaurat la nivelul tuturor simturilor noastre are legatura cu coruptibilul, cu viciul, cu patima. Actul infractional (eludarea legii) are legatura cu cel putin un viciu, cu cel putin o patima. Din acest punct de vedere, cel putin un aspect fenomenologic intra aici: „de ce traiesc?” Din nefericire, clasa politica este luata cu asalt de un segment de oameni care provin dintr-un mediu in care existam noi toti, ca intr-un lant. Ceea ce inseamna ca in acest lant, si eu si tu, suntem de acord, mai mult sau mai putin fortat, cu coruptibilul. Ceea ce inseamna ca, si eu si tu, suntem viciati cel putin cu un viciu. Cel putin cu o patima. Unii specialisti afirma ca ar fi punctul nostru slab: vulnerabilitatea noastra. Altii spun ca ar fi punctul nostru forte: excelenta noastra. Insa trebuie sa recunoastem ca, viciul nostru, slab sau forte, este raul mocnit din noi care asteapta conjunctura: mita, blatul, furtul etc. Ori frana morala are legatura cu puterea modelului pozitiv insuflat de catre parinti. Si dam iar peste educatie, fie ca vorbim de educatie parinteasca timpurie, educatie in scoala timpurie, educatie juridica timpurie, educatie rutiera timpurie, educatie financiara timpurie, educatie criminologica timpurie samd. Avem nevoie „criminal de rapid” de un sold social al valorilor morale implementat de la varste mici! Doar asa vom putea schimba/ajusta/modifica mentalitati. Doar asa criminologia isi face si ea datoria de preventie cu efecte sociale, morale, educationale, psihologice, juridice, economice, spirituale etc. 

Criminologia in spatiul politic scoate in evidenta imitatia. Asa cum spune Nicoleta Corbu, „exista in orice societate un depozit de idei criminale sau de crime in sensul larg al cuvantului” care adapa, suplimentar, constientul si inconstientul predispus catre devianta (coruptie). Imitatia coruptibila are o radacina a ierbii „genetice”, adica atat de mult s-a proliferat in mediul familial sau de provenienta „adaptarea inversa” incat ea a devenit normalul si normalitatea. Cum spuneam in „Criminologie si psihologie criminologica, aspecte de „psihopatologie adaptativa” (pp. 131-132). Adica sensul existential al viitorului politician devine zona neagra a trairilor. Ori cine nu mai este capabil sa actioneze cu reciprocitate, in mod favorabil sau advers, nu mai este o fiinta umana, afirma Ortega y Gasset in „Omul și multimea” (2001). Cu alte cuvinte, cam nu prea mai detii o constiinta. Mai direct, esti un psihopat. Ori cand cel care vrea sa eludeze legea prin nerespectarea normelor PSI intalneste pe cineva din zona administrativa sau politica ce ii permite acest lucru, am ajuns in punctul 0 al existentei: indiferenta fata de semen. In acest sens, acelasi Ortega y Gasset:

„Bine-ar face fiecare dintre noi sa-si precizeze care sunt laturile vietii sale de unde sufla asupra sa, cu mai multa insistenta si vehementa si abundenta, vânturile propriei trairi!”

In loc de concluzie

Revin la Gabriel Tarde, sociolog si criminolog. El spunea ca exista doua tipuri de asocieri umane care sunt capabile de crime colective: multimea si corporatia. Nu au legatura cu „Colectiv”. Dar este de retinut ca multimea reprezinta pentru el gradul de asociere al oamenilor conectati la o emotie comuna. Stadiul multimii poate trece de la „agregatul rudimentar, efemer si amorf” la „multimea organizata, ierarhizata, durabila si regulata. Ori aceasta este definitia corporatiei.

In mass-media aparea temerea, si vigilenta deopotriva, ca marsurile de ieri si azi si cele care vor mai urma sa aiba rezolutia „Revoluției din 1989”. Criminologia contextuala, in schimb, vine si spune: ca mesajul multimii iesite in strada sa aiba finalitate logica, rationala, coerenta, trebuie ca multimea sa devina o corporatie in strada. Cu alte cuvinte, ar trebui ca „strada” sa arate ca o corporatie. Si in acest fel, criminologia poate sa salveze, prin ratiune, o tara. 

Alin Leș

psiholog

consultant, formator, expert in Criminologie si Stiinte Criminale

Alin Les - psiholog expert criminolog - SRCC - ELSA Constanta 2015 - 27Societatea Romana de Criminologie si Criminalistica, Filiala Sibiu

Presedinte

©2015. Toate drepturile rezervate

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s