TO BE OR NOT TO BE „PROFILER”. SAU DREPT PROFESIONAL LA REPLICA


Din păcate, informațiile din domeniul criminologiei, psihologiei criminologice si profilingului sunt:

1) fie trunchiate – se ia bucată de informație și se amestecă cu naivitatea publicului;
2) fie deformate – ajunge pe piață ce dorește „operatorul” să ajungă;
3) fie spălăcite – formatorul este amestecat cu toate nuanțele profilingului sau ale criminologiei (confundate când voit,  când imperial cu criminalistica) care, în fapt, nu sunt nici una, nici alta;
4) fie manipulate și depășite – se iau la braț câteva persoane de calibru cu care se face o „horă” a acelorași informații, vechi de zeci de ani;
5) fie surclasate – aceeași informație este tipărită sub titlul altei cărți taman bună să susțină numele-brand;
6) fie arogate – persoane cu background circumspect sferei criminalității (care n-au văzut o scenă de crimă reală, o autopsie etc.) care se străduiesc să repete teoria din cărțile atât de mult retipărite și… atât, retipărite (pentru moment);
7) fie scoase la concurs sub forma „meseriei” de „profiler”. Aici vom scoate în evidență câteva aspecte:

a) ne bucurăm că reprezentanții oficiali ai MAI lecturează și blogul profesional „Criminology & Criminological Psychology@Alin Leș” de unde s-au putut informa autentic în privința a numeroase teme extrem de bine scrise și analizate;

b) rezultă din a): scoaterea la concurs a acestei „meserii” din sursă externă poate echivala cu eficiență 0 în câmpul faptei dacă nu se va lua în considerare solida și pluri-, inter- și transdisciplinara formare profesională în domeniul ȘTIINȚE CRIMINALE/CRIMINOLOGIE a aplicantului;

c) „profiler” pentru România este mult spus. Am repetat-o și o repetăm. Această responsabilitate uriașă te trimite la o tobă de carte și căruțe de cărți unde ideea cea mai importantă rămâne: să deslușești motivația din spatele gestului prin care s-a trecut la act, să știi să încastrezi informațiile date de scena crimei în puzzle-ul tău criminologic și psihologic-criminologic, să desenezi mental psihopatologia după detaliile de la fața locului etc. Este ceea ce, în Europa de Vest, intră în cârca psihologului criminolog. Compatibilitatea termenilor pentru România, dacă se dorește acest lucru fără interese latifundiare prestabilite, este aceasta: profiler (SUA & alte continente/țări cu criminalitate ridicată; John Douglas, „părintele” activității schițării unui profil psihologic-criminologic, nu s-a autointitulat niciodată astfel) și psiholog criminolog sau analist criminal și comportamental (Europa de Vest și Canada);

d) pseudo-profilerii abia așteptau un astfel de context;

e) recomandăm Psihologie și „știința răului” (Presa Universitară Clujeană, 2014) ca prolog la ceea ce înseamnă să faci mai mult rău crezând că faci mai mult bine. Lucrarea are „aplicabilitate românească”; 

f) aici intră alte cel puțin 3-4 idei pe care, doar dacă le-aș enumera, mâine am fi asigurați cu vârf și îndesat că ele nu ne-au aparținut niciodată;

g) dacă nu vei merge pe acel post de „profiler” dintr-o curiozitate bună-morbidă, din iubire pentru oamenii vii și morți, din din din și vei merge pentru o bucățică de ban în plus, o funcție de subinspector și o mai bună imagine socială, nu vei face altceva decât să contribui prematur la funcția de… ratat. Ratat al acelei funcții pentru tine, pentru victime, pentru martori, pentru criminal rămas în viață sau nu și, nu în ultimul rând, pentru familia ta. Moral, nu meriți banii câștigați. Asta o vei ști numai tu. Și este cel mai important. Dar o vom ști și noi. Pentru că acolo nu stai în picioare fără rezultate concrete. 

Alin Leș

psiholog, expert, formator, consultant criminolog©Cosmin Bumbutz. All rights reserved. www.bumbutz.ro

Societatea Română de Criminologie și Criminalistică, Filiala Sibiu

Președinte

©2014. Toate drepturile rezervate

Anunțuri

1 comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s