DE LA REPERELE LUI NOICA LA PSIHOLOGIA CRIMINOLOGICA SI PERSOANELE CU TENDINTE PSIHOPATE


Citeam din Noica la un moment dat, așa (parafrazez): lasă în spate cărțile citite și pune-te și scrie tu! Lasă ceva original în urma ta! Când am citit aceste cuvinte, am știut că trebuie să pun în aplicare ceea ce aveam deja scris în gena culturalizantă din mine. Adică știam că trebuie să produc consistent puncte de vedere care fie n-au mai fost aduse în prim-plan, fie au fost aduse până într-un punct anume, fie au fost greșit interpretate și introduse într-un alt segment de cunoaștere. În toate aceste cazuri, imboldul de a scrie și a lăsa ceva în urmă crește de la o zi la alta. Momentele de împotmolire ale ființei mele lingvistice (cum îmi place să-i spun) sunt, de fapt, momentele mele inconștiente de recul. Adică mă împotmolesc în lenevire pentru a renaște cu alte idei, alte gânduri, alte proiecte. Mă simt ca o apă care a izvorât dintr-un munte și curge pe unde o lasă relieful să-și facă loc.

          Pe de altă parte, Noica spunea: suntem datori să dăm altora stări de spirit, nu sfaturi sau învățăminte. Trebuie să recunosc că citindu-l pe Noica am început să visez la visul meu. Era paradoxal pentru mine să încep de la mine, cu toate cărțile încă necitite lăsate deoparte și să încep eu să propun idei. Mi-era teamă de valoarea lor. Credeam că baza mea de cunoaștere nu era încă total pusă. Apoi am aflat în timp că dacă aștepți să ai o bază pusă, așa cum ți-o dictează imaginarul, s-ar putea să resimți sentimentul eșecului o viață întreagă, iar depresia și stările depresive să-ți fie surori până la bătrânețe. Atunci mi-am spus: „Nu aleg asta. Aleg să excelez în perimetrul pe care încerc să mi-l definesc. Trebuie să am și eu pătrățica mea”. Pipa „freudiană” m-ajută să ajung la acel sens, nopțile cu imprimanta, zilele cu munca de cabinet… Paralelismul polivalent semnifică atât o ieșire din machiavelismul unui singur drum, dar și o cruce a demenței care îți cere să știi tot mai mult, să-ți acoperi tot mai mult lacunele.

          Alegerile contemporanilor mei sunt adesea superficiale. După mine, l-aș beatifica pe Maslow în România. Aș înființa programe de educație pe toate palierele. Dacă aș reuși să educ acel semnificativ segment de semeni (utopie, desigur), s-ar minimaliza cu mult opera unui Beck, Ferenczi sau chiar Freud. Pentru că dacă ești educat să alegi „corect”, devii educat să trăiești eficient. Educația nu stă doar în alegerea ulterioară, ci în abilitatea și capacitatea de sintetizare. Dacă ar trebui să găsesc un sinonim pentru educație, acesta ar fi „burete” pentru că absorbția de sens pleacă din interior spre exterior. Factorii sociali și afectivi (exteriorul) doar modelează parțial temperamentul (interiorul). Imaginea finală stă în motivația trecerii la act, de orice natură ar fi el. Din această perspectivă, criminalitatea nu trebuie combătută dacă nu este înțeleasă. Combați global cu măsuri globale și individual cu măsuri individuale. Ori dacă n-ai înțeles sensul absorbției dat de buretele tău (educația ta), toate actele de represiune nu fac altceva decât să întărească un comportament. Orice pedeapsă fără o analiză în extrem de detaliu a cazului în speță nu va face decât să înflorească plaja adevăratei ignoranțe (cu bună știință și ne-bună voință).

          Vedeți dumneavoastră, omul acționează în funcție de o dinamică a factorilor socio-psiho-biologici, medicali, economici, politici, culturali, religioși etc. La vulnerabilitățile lui genetice se adaugă cele dobândite. Dacă ne uităm în ograda psihologiei developmentale, îl descoperim pe om cu mâinile în sânul capacității sale de rezervă sau a rezervei de supraviețuire. Adică, orice ni s-ar întâmpla în viață, unii dintre noi apelăm intrinsec la potențialul de schimbare și de a face față schimbărilor. Dar există și factori statici care ne pot țintui la ceea ce Hegel numește „destin” (responsabilitate plus conștiință). De aici, eu merg mai departe și spun: există destinul deviant (cu implicații delincvențiale, asumate conștient). Mă voi explica. Ideea de responsabilitate o au și persoanele cu tendințe psihopate. Chiar o responsabilitate crescută, adesea „educată” conștient (sine, ego) și inconștient (mediu, familie). Deja vorbim de o responsabilitate egoistă, deviantă care a trecut pragul unei normalități eficiente fără iz de delincvență. Conștiința are și ea atuurile ei, mai ales dacă o explicăm din perspectivă etologică. Numai că, pentru anumiți semeni, conștiința nu doar că este pervertită (teologia), ci este inexistentă (Stout). Adică ajungi la un punct în starea de conștiență unde valoarea, grandomania, narcisismul patologic, megalomonia, oportunitățile social-deviante, vitalitatea prost direcționată și proiecția culpabilă a materialismului (relativ) îți „iau ochii”, adică te înfundă în propria ta cușcă emoțională. Nu doar că ai devenit neesențial pentru tine esențializându-te public, dar ai început să cochetezi cu manierismul intelectual, perfect compatibil și moral în ochii și simțămintele semenilor cu atitudini social-deviante. Ideea de „creșă afectivă” cred că poate fi un nou stadiu al dezvoltării afective, chiar dacă adesea, ca adult, pozezi public în „omul de familie”, în perfect acord de sine cu sacrificiul, responsabilitatea și ideea de exemplu pozitiv, bun, de urmat. O conștiință deviantă există și aici. Atunci întreb: dacă o astfel de responsabilitate cu o astfel de conștiință se întâlnesc, nu suntem îndreptățiți să ne gândim la ideea de destin deviant? Acești oameni nu pot să se ridice din destinul autoalocat, nu că nu vor.

          De la Noica am ajuns la Hegel și de aici la individualizarea calitativă a pedepsei și tendințele psihopate. Observăm cum drumul științelor socio-umane în care nu mai putem vorbi de „cauze” și „efecte”, ci de „probabilități” și „ponderi” se înșiră primordial pe cărări filosofice ca mai apoi să se stabilizeze în ipoteze, factori de risc, vulnerabilități și analize.   

12 octombrie 2014

JURNAL PSIHO-CRIMINOLOGIC

Alin Leș

Alin LES

psiholog, expert criminolog

Societatea Română de Criminologie și Criminalistică, Filiala Sibiu

Președinte

©2014. Toate drepturile rezervate

       

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s