LANSARE „CRIMINOLOGIE SI PSIHOLOGIE CRIMINOLOGICA” LA ACADEMIA ROMANA, 2014


In cadrul Conferintei Nationale cu participare internationala „Criminalitatea si mediul” organizata de Academia Romana, Institutul de Cercetari Juridice „Acad. Andrei Radulescu” si Societatea Romana de Criminologie si Criminalistica, vineri 11 aprilie 2014, am lansat volumul Criminologie si psihologie criminologica tiparit la editura Oscar Print (Bucuresti, 2013; ISBN 978-973-668-369-5) cu o prefata scrisa de fostul ministru al justitiei, prof.univ.dr.h.c. Rodica Stanoiu. Am avut bucuria de a fi introdus pentru lansarea si prezentarea lucrarii de catre domnia sa.

A. Les - Academia Romana 2014, lansare volum „Criminologie si psihologie criminologica” - 0

In cele ce urmeaza, va voi prezenta cuvintele rostite cu ocazia lansarii volumului in materie criminologica si psiho-criminologica.

Stimata Doamna Presedinte a Societatii Romane de Criminologie si Criminalistica, Rodica Stanoiu,
Stimate si distins auditoriu,

Pentru inceput, voi aduce
- multumiri si recunostinta nemasurata doamnei profesor Rodica Stanoiu - modelul meu de arhitectonica psiho-cognitiva - pentru increderea oferita!
- din nou, multumiri doamnei profesor pentru initiativa si curajul infiintarii la Sibiu a uneia dintre filialele Societatii Romane de Criminologie si Criminalistica al carei presedinte am fost desemnat oficial intr-una dintre sedintele acesteia!
- nu in ultimul rand, multumiri doamnei profesor care, in 2010, la Conferinta Nationala de la Constanta cu tema generala „Delincventa juvenila”, mi-a audiat cu maximum de interes lucrarea prezentata in domeniul criminologiei, recomanandu-mi o stabilizare si prioritizare a cunostintelor (actualmente, 7 specializari)!
 A. Les - Academia Romana 2014, lansare volum „Criminologie si psihologie criminologica” - 13
Distins auditoriu,
Asa cum a consemnat in prefata lucrarii doamna profesor Rodica Stanoiu, aceasta lucrare de criminologie si psihologie criminologica este una atipica. In ce sens atipica? Atipica din cel putin 2 puncte de vedere:
1. In sensul ca cele două parti care o compun sunt prezentate sub forma beletristic-stiintifica (marca Baruch Spinoza), mai ales în partea I; deci un aport eseistic criminologic si psiho-criminologic critic;
2. In sensul ca tot ceea ce este explicat stiintific de catre cercetatorii criminologi (indiferent ca la baza sunt psihologi, juriști, sociologi, antropologi etc.), noi am incercat sa coboram - de la metalingvistic la lingvistic, atentie! - stacheta si sa implicam mult mai mult omul contemporan in randurile lucrarii. Apelul la procesele de constiinta ale cititorului, apelul la identificarea cu anomia macro-sociala care pleaca de la cea micro-sociala (nivelul familiei) ale celui care va lectura randurile, apelul la unele intamplari din viata personala, cu miza psihologiei criminologice, cu care cititorul se poate identifica s.a.m.d.; toate acestea am considerat ca pot fi mult mai mult de folos pentru:
(a) umanizarea relatiilor interpersonale
(b) constientizarea lumii in care se dezvolta psihopatii diagnosticati clinic, intelegerea actiunilor acestora, a identificarii lor cat si a apararii, efectiv, de consecintele negative si directe sau/si indirecte ale acestora
(c) intelegerea ca preventia pleaca de la nivelul unei educații eficiente la nivel individual si ca la nivelul macro, norma aplicata in caz de infractiune il va viza pe individ aproape strict penal/juridic si mai putin psihologic.
 A. Les - Academia Romana 2014, lansare volum „Criminologie si psihologie criminologica” - 15
Lucrarea de fata apeleaza la procesele de constiinta ale fiecaruia, ceea ce inseamna ca exista un grad ridicat de probabilitate sa implice cititorul, identificat cu „omul contemporan”. 
In cuvantul de „introducere” al lucrarii, am raspuns la doua interogatii: „Ce face omul contemporan?” 
A. Les - Academia Romana 2014, lansare volum „Criminologie si psihologie criminologica” - 11si „Cine este omul contemporan?”.
A. Les - Academia Romana 2014, lansare volum „Criminologie si psihologie criminologica” - 8

La prima intrebare avem mai multe raspunsuri, la fel de complementare pe cat de ancorate in antropologie, filosofie, juridic sau psihologie:
A. Les - Academia Romana 2014, lansare volum „Criminologie si psihologie criminologica” - 16
1. Omul contemporan isi pune intrebari cu sens si cu nonsens.
2. Omul contemporan actioneaza din inertia starii de bine sau de mai putin bine.
3. Omul contemporan este dispus la compromisuri cu efecte nemasurate pe termen mediu si lung pentru propriul sau suflet si pentru propriul sau psihic.
4. Omul contemporan se initiaza psihopatologic inca de la varsta copilariei.
5. Omul contemporan respira aerul semenilor fara sa-l mai filtreze prin propria lui constiinta.
6. Omul contemporan este dispus la devianta si la delincventa odata cu anihilarea ideii de suflet.
7. Omul contemporan cocheteaza cu ilicitul activitatilor criminale pana cand dorinta de reprimare a acestora devine o utopie.
8. Omul contemporan ajunge sa comita crima, unde suprimarea vietii celuilalt ii permite pseudo-ascensiunea.
 A. Les - Academia Romana 2014, lansare volum „Criminologie si psihologie criminologica” - 3
La a doua intrebare, „Cine este omul contemporan?”, raspunsul este: fiecare dintre noi reprezentam omul contemporan.
 A. Les - Academia Romana 2014, lansare volum „Criminologie si psihologie criminologica” - 7

Această prezentare necesită JavaScript.

Unei alte intrebari de actualitate, „De ce am ales sa tratam omul contemporan din punct de vedere criminologic?”, am raspuns astfel: pentru ca situatiile concrete de viata ne pun la dispozitie caractere umane din ce in ce mai putin manierate, din ce in ce mai mult aplecate inspre orice tipar si orice fel de activitate criminala si din ce in ce mai indiferente spre rostul si cauza celui de langa noi. Astfel ca, in viziunea noastra si a acestei lucrari, „criminologie” insumeaza doua sensuri complementare:
1. sensul initial - juridic, adica acela de a cerceta cauze ale activitatii criminale a individului si ale societatii, cat si a masurilor de prevenire si combatere a lor (ce-i drept, foarte dificil astazi, cu Institutul National de Criminologie desfiintat)
2. sensul global, adica cel care implica actiuni si procese psihice din partea fiecarei persoane in parte, la limita unei granite pe care societatea - mereu in miscare sau intr-un continuum (Acad. Mircea Lazarescu) - o traseaza ca fiind „norma/-litatea”, toate acestea atingand in mod intim zona psihopatologiei (atat a celei de spital de psihiatrie cat si a celei „laice” sau de societate).
 A. Les - Academia Romana 2014, lansare volum „Criminologie si psihologie criminologica”
Din perspectiva din care noi privim psihologia criminologica/psiho-criminologia (si „de obedienta psihanalitica” - Ciavaldini), rolul acesteia este acela de a se implica in studiul stiintific cat si nonstiintific al actelor criminale printr-o analiza a proceselor psihice ale individului cu comportament delincvential.
 A. Les - Academia Romana, 2014, lansare „Criminologie si psihologie criminologica”
 Stimate auditoriu,
Criminologie si psihologie criminologica. Delincventa. Psihopatologie. Criminalitate surprinde exercitiile existentiale ale omului contemporan care ajunge in pragul unei criminalitati (sub o forma sau alta), dar si automatismele sale din viata cotidiana dintr-o perspectiva cel putin cvadrupla: biologica, psihologica, sociala si judiciara. Suma acestor perspective ne-au indreptatit sa abordam „omul contemporan” atat din perspectiva criminologiei generale, cat si din perspectiva criminologiei clinice (mai exact, a perspectivei din care este analizat juridic procesul deviantei si al delincventei, deci cu accent indeosebi pe analiza juridic-criminologica a acestora), a criminologiei etiologice, a criminologiei trecerii la act si a psihologiei criminologice (mai exact, a perspectivei din care este analizat psihologic procesul deviantei si al delincventei, deci cu accent indeosebi pe analiza psihologic-criminologica a acestora), mai ales in partea a doua a lucrarii.
A. Les - Academia Romana 2014, lansare volum „Criminologie si psihologie criminologica” - 2
Criminologia prin care noi privim omul este mai umanizanta decat a altor criminologi, indiferent de scoala din care provin. Am indraznit s-o denumim „criminologie culturala”. De ce? Pentru ca implica in dezvoltarea ideilor expuse latura personalitatii ce tine de accesul la cultura asociat adesea cu accesul la latura spirituala. Aceste aspecte, poate mai putin abordate metasintetic, denota o mai putina aplecare a oamenilor de stiinta criminologi si asupra laturii subiective a omului in privinta accesului la cultura si a credintei sale. Unul dintre academicienii romani recunoscut de americani ca facand parte din cei 500 de genii ai secolului al XXI-lea, psihiatrul si inventatorul Virgil Enatescu, recunoaste pe langa zestrea genetica si pe cea culturala.
 A. Les - Academia Romana 2014, lansare volum „Criminologie si psihologie criminologica” - 9
 Dragi si stimati auditori,
Criminologie si psihologie criminologica. Delincventa. Psihopatologie. Criminalitate se ofera in mainile cititorului incercand sa surprinda cat mai mult din acele aspecte ale vietii care ajung sa defineasca „omul contemporan”. Mai mult, interactiunea acestuia cu cei cu care intra in contact si modalitatea prin care rezulta, ulterior, evenimentele de viata dovedesc, adeseori, principii si credinte personale care stau la baza unui anumit inteles al psihopatologiei, psihopatologie ce poate trimite la crima (inteleasa atat ca suprimare a vietii, cat si la o stare generala de devianta si/sau de delincventa).
A. Les - Academia Romana 2014, lansare volum „Criminologie si psihologie criminologica” - 10
In acelasi timp, aceasta lucrare nu se vrea un ghid despre cum trebuie actionat in cutare sau cutare caz, ci o antrenare a constiintei cititorului intr-un mediu pe care, cel mai adesea, l-a gasit surprins in povestile de viata ale celor apropiati, in filme sau literatura de specialitate de mai putina tangentialitate cu criminologia si psihologia criminologica. A. Les - Academia Romana 2014, lansare volum „Criminologie si psihologie criminologica” - 17
De altfel, pledoaria pentru introducerea disciplinei „Psihologie criminologica” in curriculele facultatilor de Psihologie, Drept, Sociologie si Medicina din Romania reprezinta un demers pe care l-am inceput in urmă cu 3-4 ani si care, cu sprijin profesional si academic, speram sa aibe succes in viitorul apropiat!
A. Les - Academia Romana 2014, lansare volum „Criminologie si psihologie criminologica” - 18
 A. Les - Academia Romana 2014, lansare volum „Criminologie si psihologie criminologica” - 19
Exemplificare
In prima parte a lucrarii - partea generala - am atins subiecte precum persoana Cristian Cioaca si „cazul Elodia”; autoretrocedarea valorilor axiologice; ispita starilor de delincventa; autoeducatia permanenta: de la posibilitatea refuzului la posibilitatea proximitatii trecerii la act; fenomenul parazitarii morale; blocajul psihologic; fragment de patologie sociala; Hegel in psihologia criminologica; parintii care criminologizeaza; psihopatologia de zi cu zi. Sau despre agresivitate, violenta si traume; „politeism” in criminologie; raul, infractiunea si infractorii; escrocul - reper criminogen; memorie, refulare, crima si psihanaliza; cultura ca sedativ anticrima; familia si sexualitatea devianta; un profil psiho-criminologic al psihopatului in societatea romaneasca; despre perversiune; devianta ca abilitate intrinseca; sindromul de deviatie; devianta sociala „invizibila”; modalitati de manifestare ale abuzului; gandul ca deja-victima; dragostea - unul dintre raspunsurile Criminologiei; de ce a discuta criminologic incepe din familie s.a.m.d.
 A. Les - Academia Romana 2014, lansare volum „Criminologie si psihologie criminologica” - 20
In partea a doua a lucrarii - partea speciala - am atins subiecte precum legatura psihologiei criminologice cu psihologia clinica si cu psihopatologia clinica; ondinismul si urofilia - particularitati ale psihologiei criminologice; scopul ascuns al crimei; rolul criminologiei la Denis Szabo; cine este psihopatul? Sau despre constiinta, grup si absenta constiintei; cine este psihopatul? Personalitatea psihopata vazuta de Plagnol; cine este psihopatul? Despre personalitatea narcisica; cine este psihopatul? Sau despre personalitatea limita; Elemente de semiologie psihopatologica la adult si tulburarile de personalitate; cine este psihopatul? Perspectiva Stout; cine este psihopatul? Perspectivele Karpman si Miller; psihopaticul ca si atribut; cazuistica fantasmelor constiente si inconstiente la psihopatii sexuali in constructia crimei din perspectiva psihanalitica; atasament, afectivitate si inhibitie; fantasmele inconstiente. Punct comun Freud si Klein; delincventa juvenila prin prisma psiho-criminologiei; „actul” la Jacques Lacan; cele mai uzitate mecanisme de aparare in psihologia criminologica; relatia „tulburare psihica - stare de periculozitate - comportament criminal”; punct de vedere criminologic asupra criminalului. Perspectiva Tanoviceanu; omuciderea sexuala; violul (in familie); „temperament”, „comportament”, „personalitate”; masochism si sadism. Perspectiva Jacques André; obstacolele Criminologiei in Romania; despre fantasmele criminalilor in ancheta judiciara s.a.m.d.
A. Les - Academia Romana 2014, lansare volum „Criminologie si psihologie criminologica” - 21
Asadar, daca prima parte a lucrarii contine idei cu o conotatie morala, existentiala, filosofica, fenomenologica, antropologica si psihologica, a doua parte cuprinde preponderent idei avand un continut si caracter stiintific.
 A. Les - Academia Romana 2014, lansare volum „Criminologie si psihologie criminologica” - 22
La final, dar nu in cele din urma, multumiri editurii Oscar Print prin reprezentantul acesteia, doamna director Angelica Moldovan, care a facut posibila tiparirea acestei lucrari! Alte lucrari ale autorului, cu miza psihologica, criminologica si psihologic-criminologica/psiho-criminologica, sunt tiparite, in curs de aparitie sau in lucru: MONOLOGURI PSI DESPRE CUPLUL MODERN. Psihologie aplicata, Editura Paideia, Bucuresti, 2013; PSIHOLOGIE CRIMINOLOGICA, Individul si multimea in note, mize si realitati subiective, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2014; PSIHOLOGIE SI «STIINTA RAULUI», Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj Napoca, 2014; TRATAT DE PSIHOLOGIE CRIMINOLOGICA; DESPRE PSIHOPATOLOGIE SI CRIMA; GANDURILE RELE. De la patrologie la psihologie criminologica s.a.   
Va multumesc pentru atentie!
20140411110144

 

Tot in cadrul Conferintei, la sectiunea Medii criminogene cu potential violents-a sustinut lucrarea

Au nevoie judecatorii, procurorii si juristii, in actul justitional, de beneficiile psihologiei criminologice, respectiv a expertizei psiho-criminologice in spatiul legii penale si civile?  – Câteva consideratii si repere


Maxima utilitate a psihopatologiei clinice in schitarea de catre psihologul criminolog a profilului psiho-criminologic al infractorului – Criminalitate si mediu 

Autorii lucrarii:

Expert criminolog, psiholog clinician, psiholog poligraf ALIN LES
Societatea Romana de Criminologie si Criminalistica,
Filiala Sibiu, Presedinte
 
Psihiatru, psiholog criminalist, expert poligraf Hadrian VAIDA
Colegiul Psihologilor din Romania,
Comisia de Psihologie pentru „Aparare, Ordine Publica si Securitate Nationala”
Universitatea din Oradea, Facultatea de Stiinte Socio-Umane
 
Psiholog clinician, Conf.Univ.Dr. Adrian ROSAN
Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj Napoca,
Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei

Alin Les, Diploma Academia Romana si SRCC, 2014

Site-uri de specialitate care au relatat despre evenimentul in sine, cat si despre lansarea volumului:

http://www.luju.ro, la http://www.luju.ro/dezvaluiri/evenimente/criminalitatea-si-mediul-specialisti-de-renume-au-dezbatut-la-conferinta-organizata-de-societatea-romana-de-criminologie-si-criminalistica-si-institutul-de-cercetari-juridice-acad-andrei-radulescu-al-academiei-romane-fenomenului-criminalitatii-de-mediu-ro

universuljuridic.ro, la 
http://universuljuridic.ro/evenimente/conferinta-cu-tema-criminalitatea-si-mediul

http://www.juridice.ro, la 
http://www.juridice.ro/294347/criminalitatea-si-mediul-bucuresti-11-aprilie-2014.html

Alin Les
Societatea Romana de Criminologie si Criminalistica, Filiala Sibiu,
Presedinte
©2014. Toate drepturile rezervate


Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s