„CRIMINALISTICA SI CRIMINOLOGIE 2014”. DESPRE STILURI, COMPARATII SI ECOLOGIA INTERVENTIILOR


Am avut onoarea, bucuria si intelegerea de a prezenta, si in acest an, propriile rezultate ale documentarilor si cercetarilor efectuate. S-a intamplat cu ocazia invitatiei organizatorilor Conferintei nationale a studentilor ASPSE Bucuresti cu tema „Criminalistica si Criminologie. In culisele criminalitatii de azi”.

ALIN LES - AFIS ASPSE 2014

ASPSE - 8

Tema prezentata a avut in prim-plan psihologia criminologica si expertiza psiho-criminologica in Romania, subiecte (nu neaparat) tabu, cat gresit intelese si interpretate. Din acest punct de vedere, am prezentat („la un nivel prea elitist” – unul dintre feedback-urile participantilor), pe scurt (da, pe scurt!), partile esentiale din ceea ce inseamna miezul psihologiei criminologice, cat si al expertizei psiho-criminologice.

A tine un speech dupa domnul profesor Tudorel Butoi iti creaza un sentiment de bine, dar te si expune. Ii multumesc, pe aceasta cale, pentru „anuntarea” subsemnatului si pentru cuvintele de lauda.

Pe de alta parte, am invatat din mediul academic ca a conferentia inseamna a prezenta o tema auto-aleasa/impusa (de organizatori) unde, in functie de cantitatea de informatie, alegi sa prezinti – cu scopul de a puncta clarisim – ideea de baza. Ori speech-urile sunt diferite pentru ca oamenii sunt diferiti si stilurile lor sunt diferite („Aveti ghinionul de a prezenta dupa domnul profesor Butoi care a vorbit liber, nu a citit”). Acest feedback a fost unul pozitiv, dar malitios.

In primul rand, nu s-a citit, ci s-a prezentat pe slide-uri si s-a explicat pe cat posibil prin paralele si analogii. In al doilea rand, stilul prezentarii era diferit de al domnului profesor (raspunsuri la intrebari versus prezentare despre noutatea psihologiei si a expertizei psiho-criminologice). Cand expui ceva nou, nu poti vorbi liber! Pentru ca exista riscul de a deveni incoerent pe parcursul a doua ore. Nu am riscat acest lucru. Am ramas devotat stilului explicativ, stiintific, cu dovezi (citate si bibliografie nationala si internationala). In al treilea rand, a fi incadrat la „norma” sau „etalon” este gafa cu efecte nebanuit de perverse psihologic. Mai precis, acest gen de feedback traduce, printre altele, comparatia maligna a parintilor care isi compara copiii cu altii, mai buni, mai straluciti, mai eficienti (proiectiile noastre extrapoleaza foarte mult imaginarul, si nu realul). Ca si parinte, trebuie sa intelegi ca stilul copilului tau este unic, este al lui, si nu al altuia. Nu-l poti compara cu celalalt, si sa-i si transmiti (in diferite chipuri) acest lucru. Il vei surclasa emotional, il vei inhiba atitudinal, il vei rani cognitiv si il vei stigmatiza in plan comportamental. Acest cadru/plan se poate extrapola si in cazul speakerilor din cadrul unei conferinte: fiecare are stilul sau, devotat sau nu, citit (si explicat cu analogii si interpretari suplimentare) sau nu, genuin sau nu, mai mult sau mai putin, dar incadrabil timpului sau.

Nota bene Putina educatie occidentala n-ar strica pentru auditoriul in materie. Acolo nu-ti permiti sa-i faci afirmatii speakerului prin comparatie cu cel dinainte doar pentru faptul ca ai avea o anumita afinitate pentru el sau pentru ca nu-ti prieste stilul de prezentare al actualului. De ce? Pentru ca, pe de-o parte, exista riscul afrontului; pe de alta parte, exista riscul de a fi perceput ca unul care nu respecta macar munca acelei prezentari.

 ASPSE 2014

ASPSE - 7

Foto: ASPSE Bucuresti, 2014

 

Conform Dictionarului limbii romanesti al lui August Scriban (Iasi, 1939), a conferentia se explica prin confer. tin o conferenta despre ceva stiintific V. evidentiez. De la aceasta definitie am plecat in expunerea noastra. Am avut in vedere in sala atat studentii de la psihologie, cat si pe cei de la medicina, drept, sociologie etc. Am avut in vedere atat posibilii avocati (care ne-au anuntat ca participa si n-au participat), cat si eventualii clinicieni practicanti (care ne-au anuntat ca vor participa si n-au participat). Din nefericire, opinia publica s-a obisnuit sa creada ca totul este simplu si de la sine incat orice incercare de a intra in profunzime nu mai prezinta rabdare.

In loc de concluzie

Daca psihologia criminologica si expertiza psiho-criminologica nu prezinta un interes in Romania este pentru faptul ca dorinta de extraomitere a acestora din anumite spatii de formare este foarte bine ticluita.

Pana cand nu se va intelege ca infractorul are nevoie de expertiza psiho-criminologica efectuata individual, nu la gramada, vom avea erori judiciare si vieti distruse.

Pana cand nu se va avea in vedere ca in cuantumul pedepsei, in Romania, se ia in considerare doar latura cantitativa a informatiei (structura penala a modului in care este gandita aplicarea pedepsei) si nu o analiza psiho-criminologica pe baza unei metodologii ale psihologiei validate stiintific, aplicarea pedepsei de catre magistrat ramane cu o (alta) hiba uriasa: aceea de a minimaliza sau a maximiza amploarea actului criminal al infractorului.  

Pana cand nu se va intelege rostul si rolul psihologului criminolog intr-o ancheta penala, profiling-ul va ramane doar o schita fragila a incercarii de creionare a personalitatii infractorului, cat si a intregului ambient criminal de catre acei actori din justitie care nu detin cunostinte solide de psihologie clinica, psihopatologie clinica, psihiatrie clinica si criminologie/stiinte criminale/stiinte penale/drept.

Lucrarea in totalitate va putea fi audiata si in cadrul Conferintei Nationale cu participare internationala a Societatii Romane de Criminologie si Criminalistica, Criminalitate si mediu, Academia Romana, 11 aprilie 2014.

Inchei cu cele 3 motto-uri (prezentate, de altfel, la inceputul speech-ului) si cu felicitarile de rigoare tuturor celor implicati in organizarea unui astfel de eveniment, unic de la an la an (atat pentru tematica reflexiva, cat si pentru ca, in subsidiar, ascunde o nevoie adanca de intelegere a fenomenului criminal in diversele sale forme de expunere si exprimare):   

C.I. Parhon

…fiecare criminal trebuie studiat in mod individual!!!

R.K. Ressler

Nu exista doua crime identice, iar doi asasini nu seamana niciodata intru totul. Specialistul in profil examineaza elementele unei crime si incearca sa scoata din ele personalitatea faptasului. Bazati pe realitati, noi folosim logica si deductia. Orice crima are un „CUM?”, pe care-l cercetam; experienta ne-o punem la bataie ca sa intelegem „DE CE?”-ul; dupa aceea, trasam portretul faptasului. Pe scurt, CUM + DE CE=CINE?”.

Casoni si Brunet

In sistemele judiciare canadiene si din Quebec, faptul de a fi publicat articole stiintifice in domeniul asociat cauzei participa la credibilizarea expertului psiholog criminolog. Mai mult, nicio instanta canadiana nu este abilitata sa elibereze de maniera definitiva un statut de expert, contrar practicii europene.

ASPSE 2014 - 2

Foto: ASPSE Bucuresti, 2014

Alin LES
Societatea Romana de Criminologie si Criminalistica, Filiala Sibiu
Presedinte
©2014. Toate drepturile rezervate.

Anunțuri

1 comentariu

  1. Incep prin a va felicita pentru prezentarea de ieri care mi s-a parut demna de conferinte internationale (avand onoarea de a fi participat la astfel de conferinte).
    Vorbesc din calitate de student la criminalistica si fost student la psihocriminalistica si psihologie si vreau sa subliniez faptul ca pana acum nu am avut contact cu domeniul psihologiei criminologice. Dupa prezentarea dumneavoastra, am ramas surprinsa ca nu stiam de existenta acestui domeniu pe care m-ati convins ca este absolut necesar sa il avem si in Romania.
    Dupa parerea mea, prezentarea dumneavoastra si-a atins intru totul scopul – ati prezentat pe scurt domeniul psiho-criminologiei si ati oferit o foarte buna sursa de incepere a documentarii despre psiho-criminologie. Faptul ca intreaga prezentare a fost bazata pe cercetare mi-a lasat un sentiment placut ca viitor om de stiinta.
    Cat despre comentariile malitioase tin doar sa precizez ca studentii din Romania nu sunt obisnuiti cu stiinta si informatie esentiala si prefera sa rada la glumele ‘deocheate’ care se regasesc frecvent in formele noastre de invatamant. Dar sunt si studenti care vin la astfel de conferinte cu motive serioase.
    Mi-a facut mare placere sa va ascult si voi incepe cat de curand sa citesc despre psiho-criminologie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s