PROFILING FARA PSIHOLOGUL CRIMINOLOG – UTOPIA MODERNA A FACTORILOR DE DECIZIE DIN MAI MULTE SISTEME


La solicitarea directa a unei persoane interesate de spatiul forensic (regasita in grupul facebook Criminology & Criminological Psychology) in privinta profilului psihologic al criminalului in serie Bota Grigore regasit pe unul dintre site-urile de profil, am formulat un raspuns in concordanta cu formarea mea profesionala si cu realitatea legislativa din spatiile psihologic, psihiatric si penal.

Pe scurt

Este un material foarte bun de prezentare de unde putem pleca in a arata minusurile expertizei medico-legale si plusurile expertizei psihologic-criminologice, atat pentru spatiul penal cat si pentru spatiul civil romanesc.

Am citit destul de cu grija materialul si am putut observa cateva elemente definitorii pentru „criminal”.

Am citit si descrierea victimelor in incercarea colegului specialist criminalist de a schita o analiza criminala si comportamentala.

Am citit si rezultatele expertizei medico-legale a colegilor experti psihiatri.

Toate cele de mai sus, insa, releva latura cantitativa a cazului. Adica strict cat poate realiza sistemul penal (sa-l incadreze pe un om care a ucis in cadrul unor articole reglementate de specialisti in drept penal, procesual penal etc.) si sistemul expertizei medico-legale psihiatric-judiciare (asa cum arata ea actualmente in Romania lui 2014).

Asa cum am mai afirmat si in alte locuri, asa cum am mai discutat si cu alti experti psihiatri de la IML „Mina Minovici” (care mi-au dat dreptate si au recunoscut vidul enorm legislativ), asa cum am prezentat si expus de fiecare data cand am avut ocazia, toate aceste aspecte ale analizei comportamentale si criminale sunt insuficiente. In ce, mai exact, sunt insuficiente? In colectarea „fara bisturiu” a datelor pentru individualizarea pedepsei de catre judecator din punct de vedere calitativ, complementar cantitativului. Expertiza psiho-criminologica, parte integranta sau nu, in viitor, in expertiza medico-legala, completeaza lipsa unei notiuni din actuala expertiza medico-legala psihiatric-judiciara, si anume: starea de pericol sau periculozitatea. In literatura de specialitate francofona, termenul este clar diferentiat: psihiatric versus criminologic. Ori gradul de periculozitate al unui om il poti masura/contabiliza prin intermediul unor teste psihologice pentru diverse, diferite si mai multe arii de functionare a persoanei umane (nu extind mai mult aici aceasta parte).

Inca un punct in plus pentru expertul psiholog criminolog si minus pentru expertul psihiatru si expertul criminalist: prin prisma formarii sale, dar si a pasiunii sale pentru un subiect anume, psihopatologia sexuala trebuie cunoscuta la degetul mic. Motivatia intr-o crima in serie, cu sau fara motivatie sexuala, parvine din relatia minor-mama (pana in 6-7 ani) si minor-tata (8/9-12/14 ani). Acest lucru il afirma principalii oameni ai FBI-ului care au aratat acest lucru pe baza interviurilor „genuine”, „calde” cu acesti „bieti” ratati ai afectivitatii si atasamentului parental.

Elementul forte in expertiza psihologic-criminologica a celui care a ucis sunt fantasmele. Ori fantasmele unui criminal nu le poti smulge „peste noapte” din mintea acestuia. Ele au stat la baza crimei sale, de cele mai multe ori. Alterate sau nu de o boala psihica, acest fapt ne intereseaza precursor.
Acest lucru il realizeaza  psihologul criminolog (psihologul cu studii de psihologie clinica si criminologie) si semnifica, sau reprezinta, cota-parte din ceea ce – alaturi de o multime de teste psihologice (etalonate si validate stiintific pe populatia tarii tale), proiective etc. –, ar putea conduce la expertiza psihologic-criminologica de factura calitativa in individualizarea pedepsei. Daca se doreste, a se lectura mai mult, in acest sens, lucrarea subsemnatului Criminologie si psihologie criminologica, (in special si) fisa 160 Despre fantasmele criminalilor in ancheta judiciara. Decalogul psiho-criminologic.

In loc de concluzie, atasez titlul proiectului pe care am decis sa-l prezint la Colocviul Internațional de Criminologie de la Liège (Belgia, mai 2014) si care a fost acceptat ca atare:

Bonjour,

Nous avons le plaisir de vous informer de l’acceptation de votre proposition de contribution „Clinique et évaluation des perversions sexuelles des adultes non-récidiviste dans la perpétration d’infractions avec mobile sexuel. Étude de psychologie criminologique” au XIVe  Colloque de l’AICLF, qui se tiendra à Liège du 18 au 20 mai 2014.

Alin LES
Societatea Romana de Criminologie si Criminalistica, Filiala Sibiu
Presedinte
@2014. Toate drepturile rezervate

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s