DESPRE NEVOIA ACUTA DE EXPERTIZA PSIHO-CRIMINOLOGICA IN SISTEMUL DE JUSTITIE ROMANESC


Daca s-au inmultit in Romania atat de mult cazurile de crima, cu viol sau fara, cu perversiuni sexuale sau fara, este pentru faptul ca, potrivit lui Robert Ressler (initiatorul Unitatii de Analiza Criminala si Comportamentala in cadrul FBI-ului, anul 1978), orice crima are legatura cu sexualitatea. Pare o afirmatie puerila la prima vedere, daca este interpretata de nespecialisti. Insa, sa nu uitam ca el a studiat vestitii 36 de criminali sadici, cu motivatie sexuala,  ai SUA in acea perioada, punand bazele pentru „Proiect de cercetare asupra personalitatii patologice a criminalului”. Ce a insemnat, mai exact, acest lucru? Pe scurt, a colindat intreg teritoriul Statelor Unite ale Americii pentru a dialoga cu cei care au comis crimele.

In limbaj curent, ceea ce Ressler a intreprins se numeste analiza psihologic-criminologica a cazului respectiv, adica specialistul, psiholog (cu studii de psihologie clinica), care are cunostinte de semiologie psihiatrica, care este specializat intr-o forma de criminologie si care sa-l ajute in analiza si creionarea profilului psiho-criminologic.

Astfel, concluziile proiectului evidentiau ca toate cazurile de crima cu motivatie sexuala studiate isi au baza in relatia mama-copil (pana la 6 ani) si tata-copil (perioada de varsta 8-12 ani).

In zilele noastre, observam urmatoarele deficite in cazurile de crima cu motivatie sexuala datorata atat unei lipse a expertizei/analizei psiho-criminologice a criminalului, cat si lipsei cadrului legislativ:

1. nu sunt specialisti care sa vorbeasca cu cel care a comis crima pentru a-i afla/identifica autentica motivatie a gestului;

2. ca efect al pct. 1, exista o lipsa acuta a analizei psiho-criminologice efectuata pe baza de interviuri, chestionare, inventare, teste validate si etalonate pentru cel in cauza;

3. individualizarea pedepsei de catre judecator are in vedere doar criteriul obiectiv (cantitativ) de aplicare al acesteia, nu si cel subiectiv (calitativ). Mai exact, este insuficienta o ancheta sociala sau o expertiza medico-legala a unui caz, unde rezultatele sunt de folos aproape strict procurorului si judecatorului, nerezultand planul de interventie psiho-criminologic de „reeducare” al minorului sau adultului respectiv;

4. tabuurile inca existente in societatea romana (mai ales in familiile cu un QI scazut/mediu) in sfera sexualitatii se propaga si la nivel de intelegere subiectiva a motivatiei cu caracter sexual pentru persoana in cauza. Exista o disfunctie la nivelul formarilor profesionale pentru acest segment de cunoastere atat din motive institutionale, cat si din lipsa de experti/specialisti;

5. perversiunile sexuale ale unui minor sau ale unui adult vor putea fi intelese de procuror sau judecator in individualizarea pedepsei atunci cand o analiza psiho-criminologica va fi efectuata „ca la carte”. Ca si timp de realizare, dureaza mai mult, este adevarat, insa in individualizarea pedepsei judecatorul va avea in prim-plan „certitudinea subiectiva” a criminalului. Actualmente, in Romania, judecatorii individualizeaza pedeapsa dupa criterii aproape strict obiective (gasim insuficient referatul de evaluare din partea Probatiunii).

6. cazul Ciobanu Robert Constantin (foto, sursa Mediafax), care la 16 ani comite o crima cumediafax-foto-liviu-chirica motivatie sexuala, implica (modul verbal trecut, forma „imperfect”) o analiza psiho-criminologica profesionist-profesionala, adica un psiholog/psihiatru cu studii de criminologie care poate concluziona pertinent, in cunostinta de cauza, motivatia gestului. 

7. cazurile de esec ale „reeducarii” minorilor la care psihologii din penitenciare lucreaza isi gasesc explicatia in lipsa unei metodologii clare psiho-criminologice, in lipsa unei formari profesionale care sa aiba in vedere aceste aspecte, in situatia socio-economica dar si moral-spirituala a societatii, cat si de factorii adjuvanti implicati in mecanismul trecerii la act.

Bibliografie orientativa
Les, A. (2014). Psihologie criminologica. Individul si multimea in note, impresii si realitati subiective. Bucuresti: Oscar Print
Les, A. (2013). Criminologie si psihologie criminologica. Delincventa, psihopatologie, criminalitate. Bucuresti: Oscar Print
Les, A. (2012). Pledoarie pentru Psiho-criminologie in Romania. Domeniu al interferentelor pluri-, inter- si transdisciplinare, domeniu al exigentelor formatorii, Analele Universitatii din Oradea (ISSN 1224-1245), Fascicula Medicala, Nr. 8, pp. 224-241
http://www.gandul.info/stiri/procurorii-ieseni-au-contestat-decizia-de-reducere-a-pedepsei-in-cazul-ucigasului-larisei-chelaru-nu-se-poate-ca-pedeapsa-sa-coboare-12033059/galerie?p=1#galerie, accesat la 7 februarie 2014

Alin LES
psiholog, expert criminolog
Societatea Romana de Criminologie si Criminalistica, Filiala Sibiu, Presedinte
©2014. Toate drepturile rezervate

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s