PSIHOPATOLOGIE CLINICA, PSIHIATRIE, CRIMINOLOGIE, PSIHOLOGIE CRIMINOLOGICA in ROMANIA


Ca psiholog criminolog (si nu numai), am ales sa structurez, subiectiv bineinteles, esentialul din interviul de mai jos[1] (sfera psihiatriei, psihologiei/psihopatologiei clinice, criminologiei, psihoterapiei etc.) pentru ca se suprapune atat de bine cu problemele existente intr-un spatiu anost al psiho-criminologiei romanesti.

  • Psihiatrie, psihologie/psihopatologie clinica, tehnica poligraf

1. „Un test diagnostic poate fi batut cu usurinta… poate fi batut de cineva care intelege consecintele unui raspuns corect”
NOTA BENE!
Daca un anumit test de psihoadiagnoza poate fi „batut” de catre persoana (client/pacient), aflati ca validitatea unui test prin tehnica poligraf, cu ultimul soft imbunatatit de Federal Bureau of Investigation, LX 5000, conduce la o rata de 89-93%. 

  • Psihiatrie, psihologie/psihopatologie clinica

2. Diagnosticul de PTSD este un diagnostic clinic pus de un medic psihiatru, niciodata de catre un psiholog. Este un diagnostic clinic potrivit unor criterii diagnostice, dar care vine in conjunctie cu niste modificari neuroendocrine (…), arhitectura somnului…”

  • Psihopatologie

3. „In ceea ce privește psihopatologia poporului roman, este nevoie de foarte mult timp si, si de multi oameni care, cat de cat, sa vorbeasca pe intelesul altor oameni astfel incat, om cu persoana, om cu rang si om fara rang sa deprinda limba asta, a sanatatii mintii…”

  • Psihologie clinica/psihopatologie, criminologie

4. rezilienta versus factori de risc; rezilienta versus imunitate; banalitatea crimei

  • Psihoterapie

5. „esecul de a oferi o sansa”

  • Psihologie clinica

6. „Ce fac eu, clinician fiind, e sa ma ocup de niste oameni, nu de niste sindroame. Oamenii implinesc, uneori, niste criterii pentru un sindrom, uneori flagrant…”

  • Psihiatrie

7. „Wikipedia nu e o sursa de informare, sper, pentru Armata Romana… si nici pentru un om de stiinta…”
NOTA BENE!
Wikipedia nu este o sursa serioasa de informare nici pentru studentii si profesionistii din psihologie pe care ii aud adesea ca fac apel la aceasta. Chiar si profesorii universitari. Ceea ce spune, totusi, ceva despre calitatea surselor informarii despre un fenomen, proces psihologic/psihiatric etc.?!

  • Societate   

8. „suprematia imposturii”

  • Psihiatrie, psihopatologie/psihologie clinica, criminologie

9. Noi nu stim ce se intampla pana cand nu mergem sa vedem ce se intampla cu oamenii expusi la zone de conflict. Asta facem noi de niste ani de zile… 1500 de dosare… 700 de persoane…”
NOTA BENE!
Lucrul pe teren il semnalez de atata vreme si in spatiul psiho-criminologiei! Cat timp nu ai studii de teren (penitenciar, arest preventiv, chiar etc.) care sa se materializeze in studii de caz cu valoare puternic descriptiva, implicit exploratorie, vorbitul din carti ramane o sursa de progres doar pentru impostura.

  • Cercetare

10. „… in anumite instante, cercetarea poate s-ajunga, si genul asta de implicare, poate s-ajunga si inapoi la persoana pe care, intr-o buna zi, ai intervievat-o si i-ai aflat povestea”.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s