ACADEMICIANUL VIRGIL ENATESCU, ROMANUL INCLUS DE AMERICANI in TOP 500 GENII ai SECOLULUI AL XXI-lea versus CATEVA GANDURI in urma CONFERINTEI


Fotografie0630

La Conferinta Nationala de Psihiatrie de la Tg. Mures, 26-29 septembrie 2013, a participat si academicianul Virgil Enatescu, romanul inclus de americani in top 500 genii ai secolului al XXI-lea (conform „500 Greatest Geniuses of the 21st Century”, A.B.I. Releigh, North Carolina, USA, 2009). A fost o bucurie pentru mine sa constat faptul ca si domnia sa vede important rolul culturii in stiinta, in societate, in familie, in ereditate. Zestre ereditara vs zestre culturala.
L-am felicitat pentru sinteza lucrarilor domniei sale, cat si pentru intreaga activitate COMPLEMENTARA psihiatriei si, in general, medicinii.

Acad. Virgil ENATESCU, Tg Mures 2013, Conferinta Nationala de Psihiatrie

Mai jos avem un interviu de-al domniei sale pentru un ziar local (satmarean), interviu ce merita sa fie lecturat.

http://www.satmareanul.net/2011/07/27/acad-dr-virgil-enatescu-%E2%80%93-o-viata-inchinata-stiintei/

Stimate Domnule Academician Virgil Enatescu,
intreaga gratitudine! 

Cateva ganduri in urma Conferintei

In cadrul acestei Conferinte Nationale de Psihiatrie, am identificat o atitudine de control sporit a psihiatrilor pentru meseria lor si mai putin o deschidere congruenta catre psihologi. Nevoia psihologilor este agreata de marea majoritate a psihiatrilor. Acestia ii vad utili pe psihologi mai ales in spatiul psihoterapiei efectuate in spitale. De cealalta parte, mai exista o parte a colegilor psihiatri care nu reflecta indeajuns la spatiul complementaritatii psihologiei si al psihiatriei. Voi incerca sa exprim sub forma unor algoritmi atitudinile pe care le-am identificat vis-a-vis de raportul „psihiatrie-psihologie”, implicit „psihiatri-psihologi”.

(1) Algoritmul simplist: psihologia este psihologie, psihiatria este psihiatrie;
(2) Algoritmul politicului: nu ne intereseaza expertul psihiatru si expertul psiholog decat in cazul dezbaterilor CNSAS (extrem de fugar si-atunci);
(3) Algoritmul „legist”: chiar daca un psihiatru expert, care lucreaza intr-o institutie publica, ofera indicatii ulterioare judecatorului la finalul raportului de expertiza medico-legal psihiatric-judiciar ce ar trebui concretizate in „masuri criminologice si psiho-criminologice”, nu se intampla nimic. Este evident atata vreme cat disciplina „Psihologie criminologica” este aproape o „tabula rasa” pentru psihologi, psihiatri si sistemul judiciar/juridic;
(4) Algoritmul atitudinii marete: „psihologii ar trebui sa realizeze…, faca…, preintampine…, cerceteze… etc., pe cand psihiatrii isi stiu treaba foarte bine pentru domeniul lor”.

Cred ca se impune o reevaluare a obiectelor de studiu ale ambelor discipline [stiinte pentru unii, nonstiinte pentru altii (am putea avea surprize!)], uneori aproape o utopie pentru societatea romana.

Fotografie0633

Alin LEȘ
Societatea Romana de Criminologie si Criminalistica, Filiala Sibiu, Presedinte
©2012-2013. Toate drepturile rezervate

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s