STUDIUL PERSONALITATII DIN PERSPECTIVA PSIHIATRIEI si a PSIHOLOGIEI – CONFERINTA NATIONALA DE PSIHIATRIE, TG MURES 2013, ZIUA 1


De data aceasta, relatarea mea va fi mai telegrafica.

Am sa va expun pe scurt cateva impresii din prima zi a Conferintei de Psihiatrie care si-a propus sa arate, prin intermediul prezentarilor, stadiul la care fiecare psihiatru sau psiholog a ajuns cu studiul personalitatii, in sens largit, si a particularitatilor sale, in sens restrans.

Lupta de binom „psihiatru – psiholog” este adesea intalnita în practica curenta. Teoretic, psihologia si psihiatria stau bine una langa cealalta, se intalnesc adeseori in plan teoretic. In schimb, in practica, asa cum povestesc constant cu colegii psihiatri, lucrurile nu stau intocmai. Psihiatrul coleg spune ca psihologul, adesea, in plan terapeutic se intinde dincolo de limitele sale (mai ales in cazul persoanelor cu psihoza). Tot psihiatrul coleg afirma ca „psihoterapia” este „o cale de mijloc”, deci ar trebui ca si Colegiul Medicilor sa detina formari in psihoterapie, nu doar Colegiul Psihologilor.

Psihologul, adesea pe buna dreptate, acuza psihiatrul coleg, mai ales in zona forensic, ca locul sau este „ocupat” de colegii psihiatri (prea doi la numar) si de colegul legist (in expertiza medico-legala psihiatric judiciara, legistul este privilegiat printr-o conjunctura societala, cel putin in Romania).

Ca si punct comun, si psihiatrul si colegul psiholog recunosc nevoia „liantului” in forensic, cel putin, a colegului psiholog criminolog. Adica psihiatrul „simplu” are nevoie sa poate comunica cu politistul care aduce incatusat la „Urgente” o persoana cu tulburare de personalitate antisociala (diagnosticat in timp), politist care nu ofera nicio informatie psihiatrului „pentru ca asa are ordinul de sus”. Un minimum de vocabular in sfera psihologiei criminologice ar putea ajuta pe cei doi sa creeze o legatura, cel putin pe linie de comunicare eficienta. E doar o perspectiva.

O alta perspectiva vine pe linia victimologiei. Mai exact, glosarul psihologiei criminologice pus la indemana psihologului, psihiatrului, politistului si a altora din sistemul juridic si judiciar pentru ca, prin intermediul explicatiilor aferente, sa se poate inlesni psihodiagnosticul clinic, intr-un final.  

Revenind la lucrarile propriu-zise ale Conferintei, am remarcat caracterul teoretic si practic pus la punct al celor care au prezentat. Un lucru, insa, as sublinia: se bate moneda pe „stima de sine”, mai ales la persoanele cu narcisism, ca un construct care defineste… opinii si opinii. Dovedit irational inca din anii 80 daca nu ma insel, el detine o conotatie mult mai… eficienta (mai ales in practica). Cel putin din perspectiva paradigmei cognitiv-comportamentale (orientare care supara pe multi teoreticieni si practicieni de alte orientari, din cate am remarcat). Vezi mai multe aici:  https://psihocrim.wordpress.com/2013/07/09/stima-de-sine-versus-acceptare-neconditionata-implicatii-psiho-sociale-de-la-cercetare-pana-la-interventia-psihoterapeutica/.

Foto slide-uri prezentari Conferinta:

Această prezentare necesită JavaScript.

foto: arhiva personala

Alin LEȘ
Societatea Romana de Criminologie si Criminalistica, Filiala Sibiu, Presedinte
©2013. Toate drepturile rezervate

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s