PSIHOLOGIA CA „FOAIE VERDE”


Cand apare pe piata o conferinta si are, mai mult sau mai putin tangenta cu domeniul tau, este indicat sa faci tot posibilul sa ajungi (mai ales daca intrarea este libera). Asa s-a intamplat si astazi, 13 iulie 2013, cand in Sibiu, locatia „Cercul Militar”, a avut loc o conferinta de psihoterapie cu tema „Imaginea de sine si isteria”. Impreuna cu un alt iubitor de psihologie, tatal meu, am participat.

Mai intai, voi expune informatia auzita (pana in momentul in care am ajuns la concluzia ca speakerii sunt depasiti de propriul lor domeniu de formare), iar apoi voi trece la critica, asa cum am obisnuit publicul cititor.

Au fost trei prezentari in program, initial. Eu am ramas pana la un punct al celei de-a doua prezentari.

Prezentarea 1: „Imaginea de sine si autocunoasterea” – psihoterapeut in analiza existentiala, Ildikö Homa

S-a inceput cu un citat din Evanghelia dupa Marcu, cap. 8, v. 22-26; pe scurt, vindecarea orbului din Betsaida. Ni se spune ca, in prezentare accentul cade pe verbe, nu pe substantive care sunt niste „concepte goale”. Apoi, un slide cu o gâscă; alaturat, un mesaj: „Ar fi trist daca nu ne-am uda…”. Apoi, un citat lung din Anselm Grün, un teolog catolic, de unde ar rezulta ideea ca „fara cunoastere religiozitatea devine idolatrie”. Apoi, ideea ca autocunoasterea = smerenie. Verbele citatului scripturistic mai sus amintit sunt importante pentru vindecare si autovindecare: „a lua”, „a pune”, „a trimite”. In continuare, s-a facut (un pic lapidar) legatura intre „chipul si asemanarea” dupa care a fost facut omul (teoria creationista) si imaginea de sine (perspectiva antropologica). S-au dat trei criterii pentru „cum este o persoana matura”.

Relatia imagine de sine – stima de sine a fost si ea adusa in discutie. Si, din aceasta perspectiva, am sperat sa aud ceva stiintific in abordarea psihoterapeutului. Ca „stima de sine” este un construct irational (Ellis, 1994[1]; David, 2006[2]) si ca „acceptare conditionata” a unei persoane este un construct rational, cu aplicabilitate si efecte pe studii in alt tip de terapie? Nici vorba. Macar sa fi amintit informatia… N-ai sa vezi. Macar sa fi amintit ideea, chiar daca ne-ar fi spus ca in analiza existentiala nu (se) merge atat de departe (adica evidence-based approach). Nicidecum.

(Aici vreau sa subliniez, ca sa nu uit, ca terapiile si promotorii terapiilor „n-au timp sa vorbeasca intre ei”, ce este nou, ce s-a mai schimbat etc. Iar formatorii in analiza existentiala ar trebuie sa stie ca, pentru procesul psihoterapeutic, „stima de sine” versus „acceptare neconditionata” are efecte mult calitative).

S-a continuat ideea imaginii de sine, dupa Carl Rogers, relatia ei cu societatea, sinele si idealul de sine. Apoi, a oglinzii duble: „eu – realitate” si „eu – mine”. Dintr-o data, aud din gura psihoterapeutului (calugar catolic) ca unora dintre oameni le este foarte dificil sa accepte ca sunt „prosti” sau ca au un „caracter catastrofal” (?!). (…) Pana in acest moment al prezentarii, am inteles ca (a) nu-mi gasesc locul la o astfel de conferinta; (b) nu s-a prezentat o iota de informatie bazata pe stiinta, adica tot ceea ce afirmam, sa vedem putin ca este bazata si pe ceva stiintific.

S-a revenit la relatia „imagine de sine – stima de sine”, unde imaginea de sine  este „conceptualizare / mediul social”, iar „stima de sine” ar fi „simtire / valoare” (trebuie sa recunosc ca m-am abtinut s-o intreb pe doamna psihoterapeut care a fost ultima oara cand a cautat o informatie stiintifica pentru subiectul ales si care o pasioneaza…).

Au urmat alte informatii in legatura cu: (1) „cum arat”; (2) „de ce anume sunt capabil?” cu un citat din A. de Mello (pentru c-am iesit din sala la prezentarea nr. 2, n-am mai apucat sa-i spun ca acel citat din de Mello arata tocmai opusul a ceea ce psihoterapeutul sustinea pentru prezentarea dumneaei, si anume: acceptarea neconditionata a unui om/a unei persoane. Imi pare rau ca n-am retinut citatul din de Mello; a fost aproape tot slide-ul).

La final, s-au mai adus in discutie stalpii (trei la numar) stimei de sine: (1) iubirea de sine; (2) conceptia despre sine; (3) increderea in sine (C. André). 

Per total, religie + analiza tranzactionala, nimic bazat pe evidence-based approach. Cu atat mai mult cu cat, mi-ar fi placut sa aud din partea psihologilor care se (tot) formeaza in diferite scoli de psihologie, de metodologiile diferite folosite de stiinta (psihologie, in cazul de fata) si religie (teologie, mai exact). Ceea ce am concluzionat, dupa aceasta prima prezentare, ca cercetarea autentica in psihologie (adica perspectiva ateoretica > „Ceea ce face abordarea validata stiintific este sa analizeze critic modelele teoretice existente in psihologie, utilizand aparatul stiintific” – Sava, 2013, p. 11[3]), inclusiv in ramura umanista, are de suferit nu numai din lipsa acestei perspective, ci si din a faptului ca nu se cunoaste de acest punct de vedere, macar fie adus in discutie. Iata cum confuzia se perpetueaza de catre cei din domeniu la nivelul populatiei care asculta/citeste!

Prezentarea 2: „Imaginea de sine” – psihoterapeut formator (Gestalt-terapie), Nicoleta Mandrean

S-a plecat de la definitia unor concepte: eu = realitatea mea; imagine de sine = perceptia mea despre realitate; stima de sine = aprecierea mea (componenta de valorizare).

Apoi, s-a vorbit despre formarea imaginii de sine, prin/cu ajutorul a trei factori: (1) parintii: introiectie – primii 3 ani; (2) mediul si (3) propria perceptie. Ceea ce nu se cuvine din gura unui psiholog formator, chiar daca in latura umanista a psihologiei, este sa foloseasca expresii (in legatura cu cei 3 ani de introiectie), ca: „S-a auzit asta…”. Nu se face asa ceva, mai ales cand esti atestat cu atestat de libera practica!!! Macar un studiu sau o citare sa se fi adus in discutie despre cele afirmate!!! Aceasta a fost prima incercare de vorbire fara o acoperire stiintifica. Tot legat de acest context, a urmat o alta fraza, fara acoperire macar cu un studiu sau o citare: „In primii trei ani se pun bazele stimei de sine…”. (!!!)

Au urmat cateva minute legate de stima de sine, cu urmatoarele liniute:

– inflatie
– buna
– scazuta,

iar dupa cele explicate aici, psihoterapeutul a concluzionat: „Imaginea de sine scazuta inseamna ca am o proasta stima de sine” (!!!), total neprofesionist pentru un psiholog cu studii minime de psihologie (licenta).

Dupa ce a vorbit despre imaginea de sine, in speech-ul psihoterapeutului apare o miniconcluzie „… modalitati de traire ale stimei de sine…” (!). Confuzia imagine de sine – stima de sine, in contextul oral, este de neacceptat pentru un psiholog formator, intr-o prezentare cu cel putin 50 de auditori. In acel moment, am iesit din sala impreuna cu tatal meu.

Imi cer scuze pentru prezentarea nr. 3; am dedus ca se insista pe isterie.

999501_10151452531231316_99007367_n

In loc de concluzie

Am sperat la o anumita calitate a prezentarilor, calitate care nu s-a dovedit a-mi fi prielnica intr-o seara unde psihologia ar fi trebuit sa stea la loc de cinste, adica literatura/beletristica + stiinta = beletristica stiintifica (marca Baruch Spinoza).

Pentru mai multe detalii, aici:

https://psihocrim.wordpress.com/2013/07/09/stima-de-sine-versus-acceptare-neconditionata-implicatii-psiho-sociale-de-la-cercetare-pana-la-interventia-psihoterapeutica/

Alin LEȘ
Societatea Romana de Criminologie si Criminalistica, Filiala Sibiu, Presedinte
©2013. Toate drepturile rezervate


[1] Ellis, A. (1994). Reason and emotion in psychotherapy (reeditare). Birscj Lane, Secaucus, NJ
[2] David, D. (2006). Psihologie clinica si psihoterapie. Fundamente. Iasi: Polirom
[3] Sava, F.A. (2013). Psihologia validata stiintific. Ghid practic de cercetare in psihologie. Polirom: Iasi
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s